Vidul legislativ, exploatat cu succes, a dus la Mica Unire a lui Cuza

Anul 1848. Europa este, din nou, în fierbere. Au loc numeroase revoluţii, impulsionate de ideile naţionalismului, ce se răspândesc în toate sferele societăţii. În provinciile locuite de români reapare ideea unirii, care putea fi făcută în momentul în care contextul internaţional era favorabil. Se face un prim pas: Gheorghe Bibescu desfiinţează Vama din Focşani, principalul punct vamal al Ţării Româneşti, aflat la graniţa cu Moldova.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

În timpul Războiului Crimeii (1853-1856), unirea Principatelor devine un subiect de discuţie tot mai întâlnit, acţionându-se pentru realizarea dezideratului. În acest sens, un rol important a jucat propaganda unionistă, care şi-a desfăşurat activitatea îndeosebi în Franţa, deoarece împăratul Napoleon al III-lea era principalul lider politic internaţional care susţinea ideea unirii celor două Principate româneşti.

Prin încheierea Tratatului de pace de la Paris (30 martie 1856), atât Moldova cât şi Ţara Românească erau puse sub protecţia colectivă a marilor puteri europene, urmând să se constituie Divanuri ad-hoc – adunări cu rol consultativ, având misiunea de a face propuneri referitoare la concretizarea unirii Principatelor. La început, ideea unirii celor două formaţiuni statale nu a fost împărtăşită de unii boieri moldoveni, care nu doreau limitarea rolului Moldovei în cadrul viitorului stat şi, de asemenea, refuzau mutarea capitalei la Bucureşti.

La 9 august 1857, împăratul Napoleon al III-lea şi regina Victoria au o întrevedere la Osborne, în Anglia, unde discută despre o unire parţială a Principatelor, urmând a avea doi domnitori, două guverne şi două Adunări Legislative. În Moldova şi Ţara Românească au loc alegeri, în urma cărora Divanurile ad-hoc dau avizul favorabil pentru realizarea unirii.

La 19 august 1858, puterile europene, întrunite la Paris, adoptă documentul cunoscut sub numele de „Convenţia de la Paris”, al cărui punct principal îl constituie stabilirea statutului Principatelor, ca fiind unul de autonomie sub suzeranitatea Porţii şi rămânerea sub protecţia marilor puteri europene. Acest act va juca rolul unei adevărate Constituţii.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 24 ianuarie:

1458 – Matei Corvin este ales rege al Ungariei.

1712 – S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern (1740-1786);

1732 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, autorul unor texte de teatru, dintre care două s-au bucurat de o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”.

1849 – S-a născut Badea Cârţan, ţăran român, celebru pentru călătoria sa pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. (m.7 august 1911)

1889 – S-a născut scriitorul Victor Eftimiu („Înşir’te, mărgărite”) (m. 27 noiembrie 1972)

1905 – S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic. A avut o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală în registrul comic (m. 14 februarie 1970)

1905 – A încetat din viaţă publicistul şi omul politic Nicolae Ionescu, membru fondator al Societăţii Academice Române şi vicepreşedinte al Academiei Române (n. 1820)

1906 – S-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române (m. 8 august 1982)

1920 – A încetat din viaţă pictorul Amedeo Modigliani.

1921 – S-a născut regizoarea Sorana Coroamă – Stanca, creatoare a numeroase spectacole la Iaşi, Bucureşti, Cluj, precum şi la Televiziunea Română (d. 2007)

1932 – S-a născut actorul Silviu Stănculescu, (m. 22-23 octombrie 1998)

1965 – A încetat din viaţă Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1953 (n. 30 noiembrie 1874).

1986 – A încetat din viaţă regizorul Vicente Minelli.

1990 – Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

2006 – A încetat din viaţă istoricul ieşean Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române. A colaborat la („Domeniul feudal în Moldova în preajma Revoluţiei de la 1848”, „Lupta românilor pentru unitate naţională. Ecouri în presa europeană”, „Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării” (în colab.), „Unirea Principatelor Române”, „De la formarea naţiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie modernă” (6 volume) şi a colaborat la „Tratatul de Istorie a Românilor”. (n. 26 februarie 1926)

2006 – A încetat din viaţă scriitoarea Marta Cozmin (Pop), autoare de literatură pentru copii şi dramaturg („Croitorul de poveşti”, „Teatrul a murit. Trăiască teatrul”)

2006 – A încetat din viaţă actorul Chris Penn, fratele mai mic al celebrului Sean Penn („Mullholland Falls”, „Poliţişti fără maniere”, „Afacere de familie”).

2010  – A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu, cunoscut pentru pelicule devenite clasice precum „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist”.